În 1996, cele șase țări riverane Mării Negre, Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră. Documentul conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre, iar de la semnarea sa, pe 31 octombrie, sărbătorim, în fiecare an, Ziua internațională a Mării Negre.
Primii locuitori ai țărmurilor mării Negre, cimerienii și sciții, o denumeau „Axaina”, (albastru închis). În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, (marea primitoare). Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, folosind însă și „Mare Scythicum”, iar ulterior, în vremea împărăției Bizantine, apar denumirile de „Megali thalassa” preluată în românește ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „Mare maggiore” și de „Chechias thalassa”,(marea crivățului), denumiri prezente în hărțile venețiene precum și în cronicile lui Wavrin și lui Villehardouin. Calificativul Neagră apare în secolul al XV-lea, odată cu extinderea Imperiului Otoman.
Potrivit unui număr de geologi marini, Marea Neagră a fost un lac de apă dulce în urmă cu aproximativ 7000 de ani, înainte ca o creștere a apei în Marea Mediterană să fi cauzat intrarea apei sărate în lac. În conformitate cu această teorie, mulți susțin că așa-numitele inundații reprezintă inundațiile catastrofale menționate în povestirea Arca lui Noe din Biblie. Povestirile susțin că chivotul din Noha a venit să se odihnească pe versanții muntelui Ararat din Turcia, odată ce inundația sa încheiat. Din când în când, arheologii marini au susținut în sprijinul și împotriva acestor afirmații. din cauza lipsei de dovezi științifice credibile. Această istorie particulară a Mării Negre rămâne un subiect de dezbatere.
Muzeu subacvatic
La circa 100 de metri de cel mai vestic punct al Crimeii, la o adâncime de 10 – 12 metri, în Marea Neagră, se află un muzeu unic, subacvatic. Numită „Aleea Liderilor”, aceasta a fost creată în 1992 de scafandrul Vladimir Broumenski, originar din Donetk, informeaza si Amusing Planet. Sub apă se află circa 50 de sculpturi si busturi, majoritatea ale unor fosti lideri soviectici. Turiștii echipați în costume de scafandru pot vedea ți replici ale Turnului Eiffel sau ale unor obiective turistice din Londra. Cand apa e limpede, vizibilitatea poate depasi chiar noua metri, informeaza Atlas Obscura. In plus, muzeul din Marea Neagra e vizibil si de sus.
Mediul Mării Negre este puternic afectat de reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere care au produs, în ultimii 35 de ani, la o serie de dezechilibre ecologice.
Președintele AUR, George Simion, a participat vineri la conferința județeană a partidului organizată la Alba Iulia, unde a vorbit despre dezvoltarea internă a formațiunii și despre lupta sa pentru „adevăr și libertate”. Liderul suveranist a declarat că România nu mai este o democrație și că AUR intră într-o nouă etapă politică.
„Începem astăzi, în Alba, un exercițiu democratic care va continua în luna noiembrie în toate județele țării. Intrăm într-o nouă etapă a proiectului nostru politic, ne maturizăm și arătăm respectul nostru pentru democrația internă”, a spus Simion în fața susținătorilor veniți din județ și din împrejurimi.
Liderul AUR a afirmat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a marcat „moartea democrației” în România și că lupta pentru libertate trebuie continuată. „În momentul în care nu iese cine trebuie, în momentul în care nu iese unul de-al lor, nu le mai place și nu mai sunt de acord cu democrația. Nu cred că România mai este o democrație. Spun asta cu tristețe, pentru că am luptat pentru libertate și normalitate”, a declarat Simion.
El a subliniat că mișcarea suveranistă trece printr-un moment crucial și că AUR nu are voie să dezamăgească milioanele de români care și-au pus încrederea în partid.
„Sunt cel puțin cinci milioane de români care și-au pus încrederea în noi. Este momentul să spunem întregii țări: suntem gata să punem umărul la reconstrucția României, la unificarea țării. Orice sacrificiu făcut în numele adevărului, al dreptății, al familiei și al lui Dumnezeu merită”, a transmis liderul AUR.
Pe tot parcursul lunii noiembrie, partidul va organiza alegeri interne în toate filialele județene. Congresul AUR, considerat forul suprem al formațiunii, va avea loc pe 30 noiembrie, la Alba Iulia, chiar înainte de Ziua Națională.
România este țara cu cel mai ridicat nivel de sărăcie severă din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Statisticile arată că unul din cinci români trăiește la limita subzistenței, iar situația s-a agravat după introducerea măsurilor de austeritate adoptate de Guvern.
Specialiștii atrag atenția că nivelul minim necesar pentru un trai decent a crescut semnificativ în ultimul an. O persoană singură are nevoie de cel puțin 7.000 de lei lunar pentru a trăi decent în București dacă locuiește cu chirie, sau de 4.500 de lei dacă deține locuință proprie. În orașele mai mici, precum Suceava sau Craiova, costurile variază între 4.000 și 5.000 de lei pe lună.
Contrastul este uriaș față de veniturile reale ale majorității românilor. Aproximativ 1,8 milioane de oameni lucrează pentru salariul minim pe economie, puțin peste 2.500 de lei net, sumă care nu le permite să acopere nici măcar cheltuielile de bază cu alimentele și utilitățile.
Raportul Eurostat subliniază că România se confruntă cu una dintre cele mai mari inegalități sociale din Uniunea Europeană, în timp ce politicile guvernamentale nu reușesc să atenueze decalajul dintre venituri și costurile reale ale vieții.
În ciuda acestei situații dramatice, premierul Ilie Bolojan a anunțat că salariul minim nu va fi majorat în 2026, decizie care stârnește îngrijorare în rândul economiștilor și sindicatelor. Aceștia avertizează că, fără măsuri concrete, nivelul de trai al românilor va continua să scadă, iar diferența față de media europeană se va adânci și mai mult.
Călin Georgescu, candidatul suveranist interzis la alegerile prezidențiale, rămâne sub control judiciar. Joi, Tribunalul București a respins contestația depusă de avocații săi, iar decizia este definitivă.
Astfel, liderul suveranist rămâne cu obligațiile impuse de instanță și nu își poate relua activitatea politică în condiții normale. Controlul judiciar presupune interdicții stricte, inclusiv privind deplasările și contactul cu anumite persoane.
Decizia vine după ce avocații săi au încercat să obțină ridicarea acestei măsuri preventive, susținând că ea limitează drepturile fundamentale ale clientului lor. Judecătorii au respins însă argumentele apărării, menținând restricțiile.
Călin Georgescu rămâne astfel în afara cursei prezidențiale și sub incidența măsurilor judiciare stabilite anterior.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.