Care sunt viitorii candidați la alegerile pentru Cotroceni din 2024, cine are șanse, cum se pregătesc prezidențiabilii, ce strategie alege PSD în lupta cu PNL, toate detaliile bătăliilor de pe scena politică românească, într-o ediție specială „Culisele statului paralel”, cu Anca Alexandrescu, la Realitatea PLUS.
Începe bătălia pe șefia partidelor. Liberalii sunt primii care intră în ring. Liderul PNL Ludovic Orban a anunțat că va candida din nou pentru funcția pe care o deține în acest moment în structura politică la Congresul partidului, pe 25 septembrie. Orban e convins că va și câștiga în congresul PNL, ceea ce îl va propulsa automat în postura de candidat al liberalilor la prezidențialele din 2024.
Asta dacă nu-l va tulbura premierul Florin Cîțu, care pare decis să intre în meci. Cîțu a declarat că în mod sigur va candida la o funcție în partid. Premierul nu se simte intimidat de supremația lui Orban și spune că „e loc pentru toată lumea”. Conform vechiLor dogme, dacă va câștiga șefia PNL, Cîțu îi va lua locul lui Orban la alegerile pentru președinția României. De aici au ieșit scântei.
Într-o declarație de presă, Ludovic Orban a reacționat la informația că Florin Cîțu i-ar putea fi contracandidat, înșiruind câte a făcut pentru el.
„Îl doresc așa cum a fost. A fost în echipa mea. A fost ales senator în 2016, a fost ales vicepreședinte economic în echipa mea, l-am susținut pentru funcția de lider de grup la Senat, ulterior ministru al finanțelor și după alegeri pe poziția de premier. Între mine și Florin Cîțu e o relație de colaborare, de parteneriat. Comunicăm, luăm decizii împreună. Mi-aș dori să fie în echipa mea, dar decizia îi aparține”, a declarat Ludovic Orban, marți, 25 mai, la Parlament.
Un semn că a început o campanie de promovare în interiorul partidului vine din partea lui Emil Boc. Întrebat dacă îl vede pe Cîțu ca un viitor șef al PNL, acesta a avut doar cuvinte de laudă, spunând că „Florin Cîțu este viitorul și poate duce partidul și România spre Europa”, relatează Realitatea PLUS.
„Mă bucur că avem un premier ca Florin Cîțu, care înțelege bine mecanismele economice, care înțelege că locul de muncă este cea mai bună formă de protecție socială, înțelege că avem nevoie de o reformare și este un om politic venit recent și care-și dedică energia pentru viitorul României”, a declarat Emil Boc, pe 20 mai, la un post TV.
Conform zicalei „Când doi se bat, al treilea câștigă”, președintele PSD Marcel Ciolacu e relaxat. Ciolacu a găsit o soluție pentru partidul său: va elimina regula ca președintele de partid să candideze automat la cea mai înaltă funcție în stat, notează Realitatea PLUS.
”Cică a greși e omenește, a persevera e prostește. Dacă am avut o anumită abordare, toți președinții PSD dinaintea mea au avut o abordare care nu a funcționat. Eu am zis că voi schimba această abordare. În primul rând, președintele partidului nu mai este neapărat și candidatul la prezidențiale. Vom declanșa alegeri interne pentru această competiție. Este posibil ca anumiți oameni din afara partidului, dar personalități totuși cunoscute, să poată să intre în această competiție internă a PSD. Acest lucru va duce ca în 2024 PSD să câștige toate alegerile”, declara liderul PSD, pe 23 mai, la un post TV.
Surse spun că alesul PSD este Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO și fost candidat la alegerile prezidențiale din 2009.
Mircea Geoană s-a culcat președinte, iar dimineață era declarat pierzător. La alegerile prezidențiale din 2009, Traian Băsescu a obținut un nou mandat la mustață. Cei doi au fost despărțiți de mai puțin de un procent.
Și Sorin Grindeanu susține ideea lansată de Marcel Ciolacu. Fostul premier a subliniat că PSD trebuie să-şi schimbe abordarea şi să vadă care ar fi cel mai potrivit profil pentru ca un candidat să câştige alegerile. „Nu pesedistul e important, sunt importanţi votanţii PSD”, a declarat Grindeanu.
Acesta a comentat și posibilitatea ca reprezentantul social-democraților la alegerile din 2024 să fie Mircea Geoană.
„E un fost lider al PSD și sunt convins că a câştigat alegerile în 2009. E convingerea mea personală şi nu cred că doar a mea. În acest moment ocupă o funcţie extrem de importantă, de secretar general adjunct al NATO, care are un profil european, euro-atlantic, care e un om de stânga”, a mai spus fostul prim-ministru Grindeanu.
Președintele AUR, George Simion, a participat vineri la conferința județeană a partidului organizată la Alba Iulia, unde a vorbit despre dezvoltarea internă a formațiunii și despre lupta sa pentru „adevăr și libertate”. Liderul suveranist a declarat că România nu mai este o democrație și că AUR intră într-o nouă etapă politică.
„Începem astăzi, în Alba, un exercițiu democratic care va continua în luna noiembrie în toate județele țării. Intrăm într-o nouă etapă a proiectului nostru politic, ne maturizăm și arătăm respectul nostru pentru democrația internă”, a spus Simion în fața susținătorilor veniți din județ și din împrejurimi.
Liderul AUR a afirmat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a marcat „moartea democrației” în România și că lupta pentru libertate trebuie continuată. „În momentul în care nu iese cine trebuie, în momentul în care nu iese unul de-al lor, nu le mai place și nu mai sunt de acord cu democrația. Nu cred că România mai este o democrație. Spun asta cu tristețe, pentru că am luptat pentru libertate și normalitate”, a declarat Simion.
El a subliniat că mișcarea suveranistă trece printr-un moment crucial și că AUR nu are voie să dezamăgească milioanele de români care și-au pus încrederea în partid.
„Sunt cel puțin cinci milioane de români care și-au pus încrederea în noi. Este momentul să spunem întregii țări: suntem gata să punem umărul la reconstrucția României, la unificarea țării. Orice sacrificiu făcut în numele adevărului, al dreptății, al familiei și al lui Dumnezeu merită”, a transmis liderul AUR.
Pe tot parcursul lunii noiembrie, partidul va organiza alegeri interne în toate filialele județene. Congresul AUR, considerat forul suprem al formațiunii, va avea loc pe 30 noiembrie, la Alba Iulia, chiar înainte de Ziua Națională.
România este țara cu cel mai ridicat nivel de sărăcie severă din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Statisticile arată că unul din cinci români trăiește la limita subzistenței, iar situația s-a agravat după introducerea măsurilor de austeritate adoptate de Guvern.
Specialiștii atrag atenția că nivelul minim necesar pentru un trai decent a crescut semnificativ în ultimul an. O persoană singură are nevoie de cel puțin 7.000 de lei lunar pentru a trăi decent în București dacă locuiește cu chirie, sau de 4.500 de lei dacă deține locuință proprie. În orașele mai mici, precum Suceava sau Craiova, costurile variază între 4.000 și 5.000 de lei pe lună.
Contrastul este uriaș față de veniturile reale ale majorității românilor. Aproximativ 1,8 milioane de oameni lucrează pentru salariul minim pe economie, puțin peste 2.500 de lei net, sumă care nu le permite să acopere nici măcar cheltuielile de bază cu alimentele și utilitățile.
Raportul Eurostat subliniază că România se confruntă cu una dintre cele mai mari inegalități sociale din Uniunea Europeană, în timp ce politicile guvernamentale nu reușesc să atenueze decalajul dintre venituri și costurile reale ale vieții.
În ciuda acestei situații dramatice, premierul Ilie Bolojan a anunțat că salariul minim nu va fi majorat în 2026, decizie care stârnește îngrijorare în rândul economiștilor și sindicatelor. Aceștia avertizează că, fără măsuri concrete, nivelul de trai al românilor va continua să scadă, iar diferența față de media europeană se va adânci și mai mult.
Călin Georgescu, candidatul suveranist interzis la alegerile prezidențiale, rămâne sub control judiciar. Joi, Tribunalul București a respins contestația depusă de avocații săi, iar decizia este definitivă.
Astfel, liderul suveranist rămâne cu obligațiile impuse de instanță și nu își poate relua activitatea politică în condiții normale. Controlul judiciar presupune interdicții stricte, inclusiv privind deplasările și contactul cu anumite persoane.
Decizia vine după ce avocații săi au încercat să obțină ridicarea acestei măsuri preventive, susținând că ea limitează drepturile fundamentale ale clientului lor. Judecătorii au respins însă argumentele apărării, menținând restricțiile.
Călin Georgescu rămâne astfel în afara cursei prezidențiale și sub incidența măsurilor judiciare stabilite anterior.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.