Comunicate de Presă
Europa Centrală și de Est își pierde atractivitatea | ConstantaMEA
Sute de manageri din România atrag atenţia asupra crizei forţei de muncă din anumite domenii. În industria IT – o adevărată mină de aur pentru economia ţării – e tot mai greu să găseşti programatori sau personal cu reale cunoştinţe în domeniu. Sutele de companii producătoare de componente auto şi, mai ales, cei doi mari constructori de automobile din România se luptă pentru a găsi angajaţi în zone extrem de sensibile ale industriei precum mecatronica. Nici măcar în construcţii sau agricultură nu există suficienţi oameni dispuşi să lucreze. Cu câteva zile în urmă, edilul Iaşiului – un oraş dintr-o zonă a ţării cu mulţi şomeri – declara că „există o criză a forţei de muncă autohtonă, o criză reală, concretă”. În acest context, inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi, George Tanasievici, anunţa că sunt firme de construcţii care folosesc deja forţă de muncă din afara spaţiului comunitar. „O firmă ne-a anunţat recent că a adus 25 de muncitori din Vietnam. Trebuie să înceapă lucrul în curând. Aşteaptă să primească permisul de lucru de la Bucureşti. (…) Mai sunt şi cetăţeni din Republica Moldova care lucrează în România. Ei sunt foarte mulţi, unii însă au dublă cetăţenie, româno-moldovenească, caz în care nu îi mai putem considera străini”, a explicat George Tanasievici.
În Capitală, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a evidenţiat pericolul: „Suntem aşa, spre 2005, în ceea ce priveşte tensionarea pieţei muncii. Atenţie, însă, nu trebuie să ajungem acolo! Probabil că mai ştiţi ce a fost în 2007 – 2008. Toată lumea se uita numai în sus şi când au venit corecţiile, au fost extrem de dureroase”. În Cluj, recrutorii din zona IT se plâng şi ei. În ciuda faptului că de pe băncile facultăţilor ies anual peste 6.000 de absolvenţi cu specializare în acest domeniu, nevoia este dublă. Aşa se face că recrutorii vânează acum candidaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine.
Din nefericire, pe lângă problemele punctuale ale lipsei de viziune în domeniul pregătirii potenţialilor angajaţi, România, ca şi alte ţări din regiune, se confruntă cu un adevărat exod al personalului calificat şi cu o creştere rapidă a costurilor cu forţa de muncă.
Nici polonezii nu o duc mult mai bine
Cehia şi Polonia sunt statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu cele mai mici rate ale şomajului. În iulie, doar 2,3% dintre cehi şi 3,5% dintre polonezi nu aveau un loc de muncă. Cu astfel de cifre, mult sub media UE de 6,8% şi la distanţă foarte mare de cea din zona Euro (8,2%) este destul de limpede cât de acută poate deveni criza de angajaţi. Jan Wroblewski, un polonez care a acceptat ingrata sarcină de a găsi angajaţi pentru un lanţ hotelier cu prezenţă în toate zonele ţării, a primit, la doar câteva zile de la publicarea anunţului de recrutare, o propunere neaşteptată: o firmă i-a sugerat să acopere posturile libere cu personal din Filipine. „La început, o astfel de idee mi s-a părut ciudată”, explică Wroblewski. „Am început însă să analizăm propunerea şi s-a dovedit că diferenţa dintre polonezi şi filipinezi nu e chiar atât de mare. Chiar dacă unii trebuie să vină de la 10.000 de kilometri depărtare. Și ei sunt catolici, deci credem că se vor integra bine în societatea locală. Deja ne gândim la contracte mai mari”, a dezvăluit polonezul. Problema lui nu este singulară. Pe măsură ce scăderea ratei şomajului atinge noi recorduri, iar lipsa de angajaţi începe să muşte din profitul companiilor, oamenii de afaceri din state precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia văd dispărând avantajul deţinut de companiile lor încă de la aderarea la Uniunea Europeană. Modelul economic bazat pe atragerea investiţiilor străine prin forţa de muncă ieftină este tot mai greu de susţinut şi devine tot mai limpede că întreaga regiune ECE se apropie rapid de o răscruce de drumuri. „Modelul anterior de creştere a profitat de rezervele de muncă disponibile care au putut fi utilizate mai bine. Comuniştii au fost atât de risipitori încât a durat aproape 25 de ani pentru a putea reutiliza pe deplin capitalul uman pe care îl avem ”, explică Witold Orlowski de la divizia PwC din Varşovia. Pe această temă, jurnaliştii de la Financial Times sunt cât se poate clari: creşterea salariilor pentru ca cetăţenii care au privit ani de-a rândul cu invidie standardele de viaţă din Europa Occidentală este binevenită, însă există riscul ca majorările să fie mai rapide decât productivitatea şi, în acest caz, regiunea nu va mai putea atrage investiţiile străine care i-au garantat creşterea până acum.
Declin demografic
Pentru vest-europeni este greu de înţeles cum de state precum Polonia, România, Ungaria sau Bulgaria au ajuns să acuze o criză a forţei de muncă. După ani buni în care polonezii şi românii au invadat Marea Britanie devenind unul dintre subiectele-cheie pentru Brexit şi după ce majoritatea statelor din ECE au refuzat să primească refugiaţi este dificil să accepţi că aceste ţări au ajuns la fundul sacului. Totuşi, lipsurile de forţă de muncă din ECE sunt chiar rezultatul declinului demografic şi al succesului economic. După ce a atins punctul culminant la sfârşitul anilor 1990, populaţia regiunii se micşorează acum, situaţia fiind cauzată de migraţia masivă şi de o slabă rată a natalităţii. Iar această tendinţă este probabil să se înrăutăţească. Potrivit proiecţiilor ONU, populaţia combinată din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia – cunoscute sub numele de Vişegrad 4 sau V4 – va scădea de la circa 64 de milioane în 2017 la doar 55,6 milioane până în 2050. O reducere cu aproximativ 13%. Mai grav chiar, Bulgaria va pierde nu mai puţin de 23% din populaţie, iar Croaţia şi România câte 17%. În nicio altă zonă a lumii declinul demografic luat în calcul nu este atât de accentuat. Pentru un ordin de mărime, trebuie spus că în Bulgaria, care se află pe primul loc în acest clasament, scăderea va fi de 1,7 milioane de locuitori până în 2050 – echivalentul întregii populaţii a capitalei şi a zonei metropolitane din jurul acesteia.
Creştere economică rapidă
Pentru moment, modelul economic din ultimii ani continuă să dea rezultate. Economiile din Vişegrad 4 vor creşte cu aproximativ 4% anul acesta, iar cea a României tot cam atât. JPMorgan şi Standard Chartered plănuiesc deschiderea de noi birouri în Varşovia. Cel mai mare producător de automobile din Marea Britanie, Jaguar Land Rover, va muta producţia Land Rover Discovery la noua sa fabrică din vestul Slovaciei. Concurenţii germani Daimler şi BMW lucrează la noi fabrici în Ungaria. Ceva mai la est, în România, industria IT este în plin avânt. Cu toate acestea, abilitatea regiunii de a furniza lucrători pentru a menţine marii investitori se apropie de limite. În trimestrul al doilea din 2018, 86,6% dintre companiile industriale din Ungaria au declarat că deficitul de forţă de muncă ar putea limita producţia lor în trimestrul următor, potrivit Eurostat. În Polonia procentul a fost de 49,7%, iar în Cehia de 43,2%, nivel aproape dublu faţă de rezultatele de acum doi ani.
România, exemplu negativ
Un studiu realizat de Euler Hermes arată că în multe ţări europene majorarea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la niveluri apropiate de cele de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. O excepţie de la acest trend se observă însă în România. „În luna mai a acestui an, în România, inflaţia a înregistrat o valoare de 5,4%. Acest procent a fost influenţat de creşterea nominală a salariilor din primul trimestru, cu 12,7 %. (…) Ungaria şi Slovacia au înregistrat, şi ele, creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8 % , respectiv 2,6 %”, arată analiştii departamentului de Cercetare Economică de la Euler Hermes. Aceştia menţionează şi că „în ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134 % din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136% bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă”.
Exuberanţa, aproape de final
Într-un raport Bloomberg dat publicităţii la jumătatea lunii august se menţionează că avântul economic care s-a conturat în ultimii patru ani în estul Europei se estompează. Creşterea a scăzut în al doilea trimestru, comparativ cu un vârf atins la începutul anului, în Polonia şi Cehia, cele mai mari economii ale regiunii. Deşi Ungaria, România şi Slovacia au reuşit să aibă creşteri mai rapide, printre obstacolele întâmpinate de ele regăsim costuri mai mari de împrumut, o penurie de muncitori şi un export mai redus cauzat de încetinirea zonei Euro, principala lor piaţă de export.
În timp ce creşterea este încă puternică, naţiunile de la Marea Baltică până în Balcani văd primele semne că au atins punctul culminant. Regiunea a evitat, în mare măsură, turbulenţele care agravează situaţia altor pieţe emergente, dar incertitudinea cu privire la riscurile comerciale afectează cererea pentru produse, inclusiv automobile şi electronice. Între timp, presiunea inflaţionistă a determinat Cehia şi România să majoreze ratele dobânzilor.
(Articol publicat în ediţia de luni, 10 septembrie 2018, a revistei Capital. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Comunicate de Presă
Glowcare.ro – platforma care redefinește frumusețea prin știință, echilibru și grijă autentică
Comunicate de Presă
Comunicat de presă: PerfectLook.ro – noul reper editorial în lifestyle-ul digital din România
Ce facem in Constanta cand e frig?
Cand bate vantul taios de la mare, Constanta nu se inchide in casa. Se reinventeaza. Orasul are suficienta istorie, cultura...
Alexandru Ferariu – antreprenorul român care își construiește discret imperiul în România și Republica Moldova
Cine este Alexandru Ferariu, omul de afaceri român din umbră? Peisajul economic românesc este adesea dominat de figuri sonore, antreprenori...
Ce tipuri de cancer mamar poate detecta o mamografie?
Mamografia reprezintă una dintre cele mai esențiale metode de diagnostic în detecția precoce a cancerului mamar, o boală care rămâne...
Jucăriile care vorbesc – povești, cântece și iubire în glas de copil/ursuletultau.ro
Dragă cititorule, ia loc oleacă, că ți-oi spune o poveste cum alta nu-i, despre niște jucării ce nu doar că-ți...
SEO în 2025: De ce majoritatea site-urilor din România pierd trafic și cum să eviți capcana
Ești pregătit pentru valul de schimbări pe care 2025 îl aduce în SEO? Dacă nu, e posibil ca site-ul tău...
Ce tip de deschidere a ferestrelor PVC este potrivit pentru casa ta?
Tipul de deschidere a ferestrelor este un aspect important de luat in considerare atunci cand alegi tamplaria cu profile PVC....
Acneea la adulți: De ce continuă să apară și cum poți scăpa de ea?
Acneea nu mai este doar o problemă a adolescenței, ci afectează tot mai multe femei trecute de 22 de ani,...
Servicii Complete de Creare Site Web All-Inclusive pentru Afacerea Ta
În era digitală actuală, prezența online a devenit esențială pentru succesul oricărei afaceri. Cu toate acestea, mulți antreprenori se confruntă...
Mezoterapia scalpului – Tratamentul cu rezultate garantate pentru reducerea căderii părului
Te-ai întrebat vreodată de ce părul tău nu mai are aceeași densitate ca înainte? De ce găsești din ce în...
SEO în 2025: Strategii și Tendințe Esențiale pentru a Domina Piața Online din România
Dacă ai un site web sau un magazin online, știi deja că SEO este cheia succesului tău digital. Însă algoritmii...